Arhivele lunare: Martie 2013

prezentarea radio maratonului de o zi in Budapesta

Am fost reprezentanti din 7 tari din zona noastra si fiecare din noi am prezentat ce am crezut ca va ajuta pe toata lumea. S-au legat prietenii, invitatii si proiecte. Coodonatorul sesiunilor ne-a dat cate un clopotel si cand ziceai ceva demn de o idee buna de pus in aplicare il miscai. Dreamcatchers a fost singura agentie de fundraising prezenta si de la noi in ultima prezentare „au fost furate” multe idei si date exemplu ca best practices in fundraising. Dupa 2 zile de prezentari mi-am dat seama ca Romania are destule facilitati si oportunitati sa poti sa faci fundrasing si ca Dreamcachers ar trebui sa pregateasca anul asta cateva resurse/seminarii pentru statele europene.

Anca Echim,

FRIENDraiser si Dreamcatcher

Anunțuri
Etichetat , , , , ,

O, NU, N-AM SA VIN!

curs fundraising

dragi prieteni,

de ceva vreme sunt asaltata de emailuri, invitatii la intalniri, la evenimente, la birouri, la si la….

Ei, bine, nu am sa vin!

de ce?

Pentru ca, invariabil, toti cei care ma invita ( prietenii apropiati se exclud, caci de ei imi e dor mereu si ajung prea greu sa-i vad la un ceai), vor de la mine acelasi lucru: sa le atrag fonduri. Nimic rau pana aici, sa nu ma intelegeti gresit!

Dar…. ce conteaza ca abia au auzit de mine, munca mea, au citit cum am facut milioane ( gratie prietenilor care ma obliga sa scriu: http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/cum-am-reusit-sa-strang-primul-milion.html) , nu au gestionat vreodata bugete, in adevaratul sens al cuvantului….fiecare vrea o bucatica din mine, mai ales din rezultatele muncii mele.

Citez:

„Deoarece nu am cunostintele necesare pentru a putea derula o campanie de strangere de fonduri pentru acest eveniment apelez la serviciile dumeavoastra si sper sa gasiti timpul necesar pentru a stabili o intalnire in care sa va prezint acest proiect.”– daca a aflat adresa mea de email, nu a aflat si de cursurile de fundraising? aici detalii:
sau
„Cred că împreună putem ajuta copii bolnavi ……..În acest sens, vă solicit o întâlnire, eventual propuneţi o agendă pentru detaliile unei colaborări.”- serios? si daca va costa 20.000 de euro colaborarea cu mine , mai doriti agenda?:)) stiu, sunt rea!

sau

doamna X, presedintele fundatiei noastre, va asteapta la birou, in ziua X,la ora Y, pentru a discuta o posibila colaborare„- ei na? pe bune?:))
O vreme am spus Da, i-am ascultat, le-am spus, prieteneste, ca trebuie sa inceapa sa munceasca chiar ei pentru asociatia lor, ca nu e chiar asa, pocnesti din degete si vin banii…degeaba.

Ii intrebam: „aveti vreun plan?” ….” ce plan, era raspunsul, sa facem noi evenimentul acesta si vedem cu planurile pe urma” !

Am plecat de acasa, de langa cei dragi, m-am dischisit, am condus in orasul aglomerat, m-am enervat ca nu gasesc loc de parcare, m-am simtit vinovata ca nu am timp de scris…pentru ce? pentru cine?

De o vreme, spun NU! mereu NU! zilnic NU!

de ce?

Pentru ca nu am sa sprijin niciodata o organizatie care are 3 oameni, care merg la birou dupa ora 10, care isi iau vacanta de la 15 decembrie la 14 ianuarie, care invita 700 de oameni intr-un loc si spun ca nu au facut fundraising, ci doar networking sau constructii sau au alergat, sau , sau……, care fac evenimente ” de PR” ca sa multumeasca sponsorii, mai mult decat sa stranga fonduri pentru proiectele lor!

Vin oameni invatati sa traiasca pe granturi, multe granturi, de multi ani, care, intre 2 finantari, sunt ” disperati” …..ii tine fix 1 saptamana disperarea!

Aud de la ei multe scuze, motive, rationamente pentru care ” nu merge” sau ” nu am incercat„, ” cauza nu e impresionanta” , ” altii au noroc mai mult”……dar vin , plini de incredere, ca ii scot eu din situatie. Aaaa……si sa nu credeti ca vor 5000 de euro, nu! Vor evenimente, conferinte, congrese, intruniri, care depasesc 200.000 euro ca buget, desi nici adunat bugetul organizatiei, in tot anii de existenta, nu ne-am apropia de 10% din suma asta! Dar, ce sa zic, romanii sunt ambitiosi!

Niciodata nu aud de la oamenii acestia: „altii au muncit mai mult, noi nu!”  sau ” altii merg peste tot sa isi faca propriile relatii, noi nu ne miscam din birou”.

Dragilor, va iubesc ca vreti sa schimbati lumea din jur, ca sunteti de multi ani implicati in ong-uri, ca ati reusit proiecte frumoase, dar NU!

Si am sa fac o analogie: iti iei permisul azi, hai ieri, si vrei sa conduci direct un Mercedes? Nu ti-l permiti, dar vii la test drive? Ei bine, eu nu am timp de teste, pentru ca multi oameni au inteles ce le-am spus si sunt dispusi sa munceasca!

Sa inceapa, sa greseasca, sa se zbata, pe bani putini la inceput, dar VOR SA FACA EI! Iar pe oamenii acestia am sa-i ajut cat am sa pot, am sa ma zbat pentru ei, pentru ca si ei o fac, am sa le arat cum se pot feri de greseli!

Si ca o concluzie: eu nu pun pestele in undita nimanui, ci doar va invat sa pescuiti!

Si ,NU, nu simt nici un regret ca unele organizatii trebuie sa se inchida! Si-au facut-o cu mana lor!

Va multumesc ca existati, toti!

Cu drag, pentru ca de 14 ani ajut pe cei ce vor sa se ajute singuri!

Cristiana

Dreamcatcher

* Foto: 438studio

SCUTURA-TE

Imagine

Ia-ti o bucata de hartie si trece toate problemele care persista mai mult de 6 luni. 

Daca aduni mai mult de trei, atunci e clar ca trebuie sa te gandesti ca e nevoie de o schimbare, de o scuturare 🙂 

Prima rezolvare si, de obicei vine instinctiv, este sa implici prietenii, dar in cele mai multe cazuri ideile extrase nu sunt prea aplicabile, deci scuturatul e doar partial.

  Dupa aceasta prima tentativa este cazul sa te gandesti ca ai nevoie de o opinie mai avizata si atunci ne poti suna pe noi. Primul exercitiu pe care il vom face impreuna este ora de sinceritate.

Da, ca sa te scuturi trebuie sa fii sincer cu tine oricat de tare ar rani.

Asteptam telefoanele 🙂

Anca Echim

Friendraiser si Dreamcatcher

PS: image copy-write owned by http://carlidavidson.photoshelter.com/

Daca de maine nu mi-ar mai pasa?

 150201_465708203479430_364154594_n

Cu aceste cuvinte am pregatit si discursul nostru la TEDx anul trecut. Dar nu sunt numai cuvinte, e o stare de spirit care apartine tuturor celor care isi dedica viata pentru a ajuta lucrurile la care tin.

Indiferent de domeniu, ideea ramane: daca de maine nu mi-ar mai pasa? ce s-ar putea intampla?


Noi am raspuns: “as preferea sa mor azi” si multi cred ca exageram.
Simplul motiv pentru care am avut un asemenea raspuns este pentru ca asta stim ca trebuie sa facem cu viata noastra. E o chemare pe care nu  ai cum sa o ignori si tot ce poti sa faci este sa fii sincer cu tine. De aici si sinceritatea noastra in acest raspuns “extrem”.

Ce incerc sa spun este ca frica de esec dispare atunci cand stii ca asta vei face pana vei muri.
Daca stai sa vezi problema din acest unghi atunci idei ca : “exista bariere” si ” poate sa nu iasa” DISPAR. Nu te mai gandesti ca „mai bine aman campania aia pentru anul viitor ca acum nu suntem pregatiti” sau „nu pot sa fac evenimentul ala pentru ca nu am un buget”.


In momentul in care cladesti, distrugi, recladesti si apoi ajungi sa distrugi partial, lucrurile incep sa prinda forma si incepi sa ai instinct.

 

Anca Echim,

Friendraiser si Dreamcatcher

Cum am reusit primul milion

Ne bucuram sa impartasim cu voi un material, parte din cartea Friendraising, pe care l-au publicat prietenii Responsabilitatesociala.ro, carora LE MULTUMIM!

http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/cum-am-reusit-sa-strang-primul-million.html