Arhivele lunare: Noiembrie 2011

PR vs PRietenie, FR vs FRica

Cam socant titlul, nu?

Observ de mai multa vreme cum se deruleaza anumite campanii de atragere de fonduri pe piata romaneasca si nu ma opresc din mirare.

Am ajuns sa vad ca nu conteaza ca nu stii sa faci cu adevarat atragere de fonduri, ca nu ai citit o carte de fundraising in viata ta, ca nu ai cu adevarat un proiect, ci o promisiune de proiect,  NU CONTEAZA.

Si, ce e mai uimitor, este ca am ajuns sa vad ca astfel de campanii ad-hoc aduc sume uriase, daca le faci cu PRietenii potriviti: un trust media interesat sa te sustina, o agentie de publicitate avida dupa „bibelouri”(premii).

In ultimii 3 ani am vazut astfel  de campanii pe care toata lumea ONGistica, veche, rutinata, anchilozata, luptand din greu cu atragerea de fonduri picatura cu picatura, le invidia! campaniile astea nu lasau pe nimeni sa doarma noaptea, generau dorinta de imitare, mimetismul.

Insa dupa o perioada, pe ai mei ,micii, insomniacii, dornicii de cameleonism ongistic, sau de mimetism, ii gaseam tot la munca, avand aceleasi proiecte faine si aceleasi campanii de atragere de fonduri picatura cu picatura, pe cand „marii”, PRietenii, nu mai existau. Se terminase PRietenia se terminase si fundraisingul.

FR =friendraising+munca grea+proiecte frumoase + impact la nivelul comunitatii

Dupa parerea mea FR nu inseamna FRica, frica de esec, de rezultate mici, de asumarea riscurilor.

Ma uimeste cum oameni care pornesc proiecte superbe, minunate, nu au pic de frica de ele, de complexitatea lor, de faptul ca vor reusi, in schimb tremura din toate madularele cand este vorba de fundraising.

Prieteni, este la fel de provocator, uimitor, greu sau usor, complicat sau simplu pe cat este orice alt tip de proiect!

dar daca exista un secret in fundraising acela este SIMPLITATEA!

am sa revin la subiectul acesta si in FR Campaigns review, caci la sfarsit de an avem „munitie” multa.

MULTUMESC,

Cristiana

Dreamcatcher

Efectele campaniei „Viata mea vreau sa insemne mai mult”

cred ca aici se vad cele aproape 6 kg minus:)

promit sa fie si mai multe!

Multumesc tuturor prietenilor care ma sustin zi de zi!

Cercul vicios sau ” de ce noi nu?”

Am primit un mesaj de ingrijorare de la un presedinte de ONG.

Numele acestuia sau al organizatiei chiar nu prezinta relevanta, caci pozitia pe care o are este una comuna societatii civile din Romania, cu unele mici, exceptii.

Mesajul era in parte unul :

Din totdeauna, sau, ma rog, de citiva ani incoace, ma gindesc cum sa fac sa gasesc pt asociatie un fundraiser adevarat pentu noi, pentu ca mi se pare ca pozitia lui este cheie pentru dezvoltarea ei, asa cum spuneti si voi, fundraiserii de profesie.

Dar nu stiu cum sa fac sa-l gasesc si unde sa-l caut, care sint primele 3 caracteristici pe care ar trebui sa le urmaresc si cum sa le evaluez la angajare.

Si , intrebarea cea mai grea, cum sa-l platesc? .. ca procent din ce reusesc sa stringa, eu la asta ma gindesc.

Se gasesc asa, la orice colt de strada fundraiseri si organizatiile nu stiu ca trebuie sa-i angajeze?

Mie nu prea imi vine sa cred asta. Eu cred ca nici nu prea ai unde gasi astfel de oameni priceputi in ale stringerii de fonduri, dar si daruiti cu adevarat vreunei cauzel sociale, de aici venind puterea de convingere de fapt.

Iarta-ma ca te intreb toate astea asa, pe nepusa masa.. dar te-am vazut foarte implicata in cauze sociale, inclusiv in a noastra, si totodata dezamagita de ce se intimpla in domeniu si ma gindesc ca ai fi dispusa sa rupi si asa din timpul tau sa ii ajuti pe oameni sa fie eficienti.

Am cititi de mai multe ori mesajul sa inteleg daca imi cere ajutorul sau vrea sa-mi dea doua palme.

Si mi-am dat seama ca mandria nu il lasa nici sa-mi ceara ajutorul, nici sa admita ca au o problema, un cerc vicios din care nu gasesc solutia sa iasa.

Si atunci am structurat putin raspunsul, ca sa fie cat mai clar si generalizat, ar sa ofere si solutii sau macar cai de scapare din acest cerc vicios:

Din pacate este o situatie complexa! insa ea se datoreaza societatii noastre, asa cum e ea construita: ONGurile zic ca sunt sarace, nu au fonduri, insa vor FReri care sa asigure asta, fara a avea cu ce ii plati.
Din experienta mea:
1. profilul fundraiserului il gasesti la mine pe blogul Dreamcatchers https://dreamcatchersromania.wordpress.com/2011/02/02/wanted-fundraiser-in-romania/
2. un FRer cu burta goala nu are dedicatie si nici rabdare sa aduca fonduri- e musai un salariu, chiar si 800 lei, salariu pe care il poti acoperi din mici granturi
3. ca director/presedinte trebuie sa ai o strategie pe termen mediu si lung- la noi numai pe termen scurt se gandeste/gaseste
4. intreaba-te cati donatori/sponsori ai avut si de ce i-ai pierdut? de ce nu dezvolti relatii de lunga durata cu ei?
5. NU MULTUMITI INDEAJUNS- e o atitudine gen: se cuvine, noi facem bine.Acordam atentie fix cat avem nevoie, apoi uitam , ne pierdem interesul.( aici vorbesc si din propria mea experienta cu cauzele pe care le-am sprijinit pro bono si de la care nu am un Thank you letter macar).
DAR- daca exista coordonare, planificare si tenacitate, tot din experienta mea, se poate, se pot strange rezultate exceptionale( stiu o asociatie care in 2 ani are si FRer si finantare si mici granturi obtinute, a facut si direct mailing, deci, se poate).
Succes si daca te mai framanta ceva, pls da-mi un semn, sunt mereu bucuroasa sa ajut.

Sunt dispusa sa ajut, sa dezvolt, sa invat ONGurile sa prinda peste, insa nu le voi pune niciodata pestele in undita. Asta dupa ce am pus granturi in cont si nu am vazut raportari, multumiri, evaluari de proiect. Asadar, dati drumul planificarilor, este peste in balta pentru toti, insa numai cei curajosi ii prind.

Sa aveti o saptamana plina de realizari,

Cristiana

Dreamcatchers.