Ajuta-i sa iasa din lumea tacerii! un proiect castigator Rompetrol-Impreuna pentru fiecare

Paulafis_1

Centru zi-sala curs

„O parte dintre copiii autisti sunt nonverbali, nu folosesc practic deloc cuvantul in relatia de comunicare cu cei din jur, dar si ceilalti copii sufera de serioase deficiente de comunicare.

Asta inseamna lumea tacerii: lumea celor incapabili sa-si exprime trebuintele, emotiile, sentimentele prin cuvant.

Sunt practic prizonieri in aceasta lume, incapabili fiind sa se faca intelesi, de a-i intelege pe ceilalti pentru ca practic folosesc coduri diferite.

In plus, copiii autisti sunt condamnati la izolare de doua ori: o data pentru ca percep lumea inconjuratoare ca fiind agresiva si dusmanoasa, de neinteles pentru ei, si o data pentru ca practic ei nu exista decat pentru persoanele din imediata  proximitate, mai exact din familie.

Am cunoscut parinti care au incercat integrarea copilului in invatamantul de masa si nu s-au bucurat de sustinerea scolilor, gradinitelor.
Proiectul Ajuta-i sa iasa din lumea tacerii!, chiar daca e un pas mic, isi propune sa asigure o minima deschidere copiilor si parintilor inspre societatea care practic, nu le ofera nimic.

Scopul final al proiectului meu il constituie infiintarea unui Centru de zi pentru copiii autisti.

In zona orasului Tg.-Neamt exista in jur de 30 de copii diagnosticati cu Tulburari de Spectru Autist sau cu tendinte autiste care fie frecventeaza Centrul  Scolar pentru Educatie Incluziva, fie incerca sa se integreze, cu maxima dificultate in scoli.

Primul obiectiv al proiectului meu il reprezinta constituirea unei retele functionale de voluntari care sa participe la un curs de formare in psihologia copilului autist sustinut de  reputatul  psihoterapeut Tudor Mitasov si sa-si formeze abilitatile necesare lucrului cu acesti copii speciali. Se stie ca, fiecare copil in parte trebuie sa beneficieze de asistenta specializata, individualizata, sustinuta, consecventa.

La acest curs vor participa si 10 parinti, pentru a asigura continuitatea exercitiului terapeutic si acasa. Psihologia copilului cu autism nu intra in formarea de baza a niciunui specialist, indiferent de scoala, facultatea absolvita.

De aceea cred ca voluntarii implicati in proiect, cei care vor lucra la centrul de zi, UNIC in zona Tirgu-Neamt, trebuie sa aiba in mod obligatoriu, aceasta formare.
Principalii voluntari sunt in primul rand cei care fac parte din echipa de proiect: 2 psihologi (unul fiind eu), presedintele Asociatiei de Turism Romano-Francez, care ne pune la dispozitie si un spatiu generos, un parinte, mama copilului care reprezinta imaginea proiectului nostru.

La cursul de formare asigurat prin finantarea de la ROMPETROL- Impreuna pentru Fiecare, vor participa 10 parinti care au copii diagnosticati cu TSA si 20 de „ne-parinti” (psihologi, profesori, educatori, invatatori). Dintre acestia vor fi selectati cei care vor lucra la Centrul de zi, dotat cu sustinerea Primariei Tirgu-Neamt.
Imaginea proiectului nostru este P. si are 11 ani.

Mama lui spune:

 „Este foarte greu să-ţi vezi copilul suferind, să te simţi neputincios în faţa lui, să nu-i poţi acorda ajutorul de care are nevoie pentru că suferă de o boală despre care nu se cunosc multe(mai ales în România), o boală care nu are tratament medicamentos, o boală care poate fi ameliorată prin terapie, dar pe care foarte puţini şi-o permit pentru că este costisitoare, iar specialişti sunt puţini şi încă în formare.

            Este dureros să vezi atâta suferinţă în jurul tău, să crezi ani de zile că nu trăieşti o realitate, ci un lung coşmar, iar la un moment dat te vei trezi şi totul va fi altfel…

            Trăieşti cu adevărat o dramă(şi nu este vorba despre neîmplinirea ta ca părinte, ci durerea pentru suferinţa copilului tău) când găseşti numai uşi închise şi numai promisiuni, când ai impresia că te lupţi cu „morile de vânt”, când încerci să-ţi integrezi copilul într-o colectivitate şi nicăieri nu-şi găseşte locul, nicăieri nu găseşti înţelegerea necesară…

            Este foarte greu să-ţi vezi copilul plângând minute şi chiar ore în şir, dar fără vreun motiv aparent, în timp ce alţi copii se joacă şi se bucură de viaţă. Te simţi depăşită atunci când îl vezi că se apropie de pericole şi nu poate să înţeleagă la ce se expune.

            Este foarte grea crucea pe care o duc aceşti copii, iar dacă ar fi sănătoşi pentru o clipă ar spune cu siguranţă cât de nefericiţi sunt, ce povară mare duc, cât de mult se chinuie şi câtă durere au!…

Este imposibil ca un om normal şi sănătos să nu vadă acest lucru. Este imposibil să nu-i accepte aşa cum sunt, pentru că aceşti copii nu au nici o vină pentru starea în care se află, pentru că oricui i se poate întâmpla o situaţie asemănătoare, pentru că aceşti copii sunt speciali şi niciodată nu ar face un rău cuiva.

Acest proiect vine ca un sprijin în ajutorul copiilor cu autism şi a celor din jurul lor. Acest proiect are curajul de a aborda o problemă destul de sensibilă pentru mulţi, acest proiect doreşte să îmbogăţească puţin viaţa copiilor cu autism şi a familiilor acestora pentru a fi mai liniştită şi cu mai multe bucuri. Şi indiferent câte obiective se vor realiza, chiar puţine fiind, înseamnă mult faţă de nimic”.

Iata ce o mana pe o doamna psiholog in lupta ei de zi cu zi pentru binele copiilor, dar si sa faca fundraising spre a le putea oferi micutilor din Tg Neamt o sansa.

Nu pot decat sa spun:  jos palaria si succes!

Cristiana,

Dreamcatcher

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s